Evenimente adverse
Bovine, cai, porci, câini şi pisici:
Frecvență nedeterminată (nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile):
- Hiperadrenocorticism iatrogen (boala Cushing)1
- Poliurie2, polidipsie2, polifagie2
- Retenție de sodiu3, retenție de apă3, hipokaliemie3
- Calcinoza cutanată
- Vindecarea întârziată a rănilor, rezistența slăbită sau exacerbarea infecțiilor existente4
- Ulceratie gastrointestinala5, hepatomegalie6
- Modificări ale parametrilor biochimici și hematologici din sânge
- Hiperglicemie7
- Retentie placentara8
- Viabilitatea redusă a vițelului9
- Pancreatite10
- Scăderea producției de lapte
- Laminite
1 Implică o modificare semnificativă a metabolismului grăsimilor, carbohidraților, proteinelor și mineralelor, de exemplu, redistribuirea grăsimii corporale, slăbiciune musculară și pierdere de energie și osteoporoză.
2 După administrarea sistemică și în special în fazele incipiente ale terapiei.
3 La utilizare pe termen lung.
4 În prezența infecției bacteriene, administrarea de medicamente antibacteriene este de obicei necesară atunci când se utilizează steroizi. În prezența infecțiilor virale, steroizii pot agrava sau grăbi progresul bolii.
5 Poate fi exacerbată la pacienții cărora li se administrează medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene și la animalele cu traumatisme ale măduvei spinării.
6 Cu enzime hepatice serice crescute.
7 Tranzitorie.
8 Când se utilizează pentru inducerea parturitiei la bovine, cu posibilă metrită și/sau subfertilitate ulterioară.
9 Când este utilizat pentru inducerea parturitiei la bovine, în special in stadiile timpurii.
10 Risc crescut de pancreatită acută.
Este cunoscut că, corticosteroizii antiinflamatori, cum ar fi dexametazona, exercită o gamă largă de efecte secundare. În timp ce dozele mari unice sunt în general bine tolerate, ele pot induce efecte secundare severe la utilizarea pe termen lung și atunci când sunt administrați esteri cu o durată lungă de acțiune. În timpul utilizării pe termen mediu și lung, doza trebuie, prin urmare, în general menținută la minimum necesar pentru a controla simptomele.
În timpul terapiei, dozele eficiente suprimă axa hipotalamo-hipofizo-suprarenala. După întreruperea tratamentului, pot apărea simptome de insuficiență suprarenală care evolueaza până la atrofia corticosuprarenală și acest lucru poate determina incapabilitatea animalului facade a face față în mod adecvat situațiilor stresante. Prin urmare, trebuie luate în considerare mijloacele de minimizare a problemelor de insuficiență suprarenală după întreruperea tratamentului (pentru discuții suplimentare, a se vedea textele standard).